COVID 19

Răspunsul Comisiei Europene  la coronavirus, pe domenii de acțiune

Material preluat de pe site-ul Comisiei Europene https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/overview-commissions-response_ro

Comisia Europeană lucrează pe toate fronturile pentru a stopa răspândirea coronavirusului, pentru a sprijini sistemele naționale de sănătate, pentru a proteja și salva vieți și pentru a contracara impactul socioeconomic al pandemiei cu măsuri fără precedent, luate atât la nivel național, cât și la nivelul UE.

Iată câteva exemple de măsuri luate de Comisie pentru a combate criza:

Măsuri economice


2400 de miliarde EUR – Plan de redresare pentru Europa, menit să repare prejudiciile aduse de criză și să pregătească viitorul pentru noua generație

Pentru a lansa procesul de redresare europeană, pentru a proteja viața, nivelul de trai și locurile de muncă ale cetățenilor, Comisia Europeană propune un plan excepțional de redresare de 2,4 mii de miliarde EUR, bazat pe un buget UE puternic și modern. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat: „Investițiile nu doar că vor păstra realizările extraordinare pe care le-am obținut în ultimii 70 de ani, dar vor asigura o Uniune neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, digitală, socială, care va fi și în viitor un actor puternic la nivel mondial. Acum este momentul Europei.”

În vederea mobilizării investițiilor necesare, Comisia prezintă un răspuns dublu:

Noul instrument de redresare, Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde EUR, va stimula bugetul UE prin noi finanțări colectate de pe piețele financiare în perioada 2021-2024

Consolidarea bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 (1 100 de miliarde EUR)

Aflați mai multe despre Planul de redresare.

Reacția Băncii Centrale Europene. Măsurile economice ale Comisiei vor veni în completarea Programului de achiziții de urgență pandemică în valoare de 1 350 de miliarde EUR al Băncii Centrale Europene pentru achiziționarea de titluri de valoare private și publice în perioada crizei, în plus față de programul de 120 de miliarde EUR stabilit anterior.

Ajutoare de stat. Principalul răspuns bugetar la coronavirus va proveni din bugetele naționale ale statelor membre. Comisia a adoptat norme temporare privind ajutoarele de stat, astfel încât guvernele să poată pune la dispoziția economiei lichidități pentru a sprijini cetățenii și întreprinderile, în special IMM-urile, și pentru a salva locuri de muncă în UE. Comisia a adoptat peste 200 de decizii de aprobare a măsurilor naționale luate de toate statele membre, cum ar fi schemele de garantare pentru întreprinderi și fondurile de sprijinire a producției și a furnizării de dispozitive medicale și de măști.

Flexibilitatea cadrului bugetar european. Pentru prima oară în istorie, Comisia Europeană a declanșat „clauza derogatorie” pentru a permite acordarea de sprijin bugetar excepțional. Aplicăm o flexibilitate maximă în ceea ce privește normele noastre bugetare pentru a ajuta guvernele naționale să sprijine financiar sistemele de sănătate și întreprinderile și să mențină locurile de muncă în timpul crizei.

Examinarea investițiilor străine directe. La 25 martie, Comisia a emis orientări pentru a ajuta statele membre să examineze investițiile străine directe și achizițiile pentru preluarea controlului sau a influenței. Scopul este de a proteja activele și tehnologiile strategice europene în contextul crizei actuale.

Fondul de solidaritate al UE poate oferi sprijin statelor membre afectate de crize de sănătate publică precum cea cauzată de coronavirus

Orientări economice pentru statele membre

În cadrul pachetului de primăvară al semestrului european, Comisia a prezentat, la 20 mai, orientări pentru politicile economice ale tuturor statelor membre ale UE, în contextul pandemiei. Recomandările se concentrează pe atenuarea consecințelor grave ale crizei pe termen scurt și pe relansarea creșterii economice pe termen scurt și mediu, în conformitate cu obiectivele noastre privind tranziția ecologică și transformarea digitală. Ele pun, de asemenea, un accent deosebit pe sănătate.

Mobilizarea bugetului UE și a Băncii Europene de Investiții pentru a salva locurile de muncă ale cetățenilor și pentru a sprijini întreprinderile afectate de criză.

Instrumentul SURE creat de Comisie protejează locurile de muncă și persoanele încadrate pe piața muncii.
Comisia a propus un instrument de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență – SURE – pentru a-i ajuta pe oameni să își păstreze locul de muncă în timpul crizei. La 19 mai, Consiliul a adoptat propunerea. Instrumentul va deveni disponibil de îndată ce toate statele membre își furnizează garanțiile pentru împrumuturi.

SURE oferă statelor membre o finanțare în valoare de până la 100 de miliarde EUR, acoperind o parte din costurile legate de crearea sau extinderea programelor naționale de șomaj tehnic până la 31 decembrie 2022, cu posibilitate de extindere ulterioară.

Măsuri pentru asigurarea de lichidități pentru întreprinderile mici și mijlocii grav afectate de criză:

  • Grupul BEI va urmări să investească încă 20 de miliarde EUR în întreprinderile mici și mijlocii, folosind în parte propriul său capital și în parte sprijin din bugetul UE
  • Comisia a deblocat 1 miliard EUR, bani pe care îi pune la dispoziția Fondului European de Investiții (FEI) sub formă de garanție, pentru ca FEI să poată oferi lichidități întreprinderilor, mobilizând astfel în total 8 miliarde EUR în sprijinul a cel puțin 100 000 de întreprinderi

Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus

Comisia a prezentat o inițiativă pentru investiții care să le ofere statelor membre lichidități imediate. Aceasta este constituită din fondurile necheltuite din cadrul politicii de coeziune.

Inițiativa include, de asemenea:

  • O rată de finanțare de 100 % de către UE a măsurilor de combatere a crizei, astfel încât statele membre să nu trebuiască să plătească anticipat
  • Noi metode de ajutorare a celor mai vulnerabili, prin Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, cum ar fi livrările la domiciliu și utilizarea de vouchere electronice pentru a reduce riscul răspândirii virusului
  • Flexibilitatea de a redirecționa fondurile între programe și regiuni pentru a finanța acțiunile de răspuns la pandemia de coronavirus
  • Sprijin pentru pescari și fermieri

Frontiere și mobilitate


Comisia a emis:

  • 16 martie: Orientări europene privind măsurile de gestionare a frontierelor, menite să protejeze sănătatea și să asigure disponibilitatea mărfurilor și a serviciilor esențiale;
  • 16 martie: Restricționarea temporară a călătoriilor neesențiale în UE, cu excepții pentru anumite categorii de călători și cu orientări pentru polițiștii de frontieră și autoritățile responsabile de vize (30 martie) și pentru repatrierea cetățenilor blocați în străinătate. Pe 8 aprilie, Comisia a invitat statele membre și țările asociate la spațiul Schengen să prelungească acest regim până pe 15 mai 2020. Pe 8 mai, Comisia a recomandat o prelungire cu încă 30 de zile, adică până pe 15 iunie. Pe 11 iunie, Comisia le-a recomandat statelor membre ale spațiului Schengen și țărilor asociate acestuia să elimine controalele la frontierele interne de pe 15 iunie și să prelungească restricțiile temporare privind călătoriile neesențiale înspre UE până pe 30 iunie. De asemenea, a stabilit o abordare pentru ridicarea treptată a restricțiilor după această dată.
  • 30 martie: Orientări pentru a asigura libera circulație a lucrătorilor, în special a celor din sectorul medical și alimentar;
  • 8 aprilie: Orientări privind organizarea asistenței medicale, a repatrierii și a călătoriilor pentru pasagerii navelor de croazieră și pentru echipajele navelor cargo.

Orientări UE privind culoarele verzi
La 23 martie, Comisia a publicat orientări privind „culoarele verzi”, adresate statelor membre, pentru a asigura circulația rapidă și continuă a mărfurilor în întreaga UE și pentru a evita blocajele la punctele de trecere a frontierelor interne.

Repatrierea cetățenilor UE 600 000 de cetățeni au fost aduși acasă datorită cooperării consulare a UE. Prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, au fost repatriați aproape 75 000 de cetățeni ai UE.


Combaterea dezinformării


Comisia comunică îndeaproape cu platformele de socializare. Toate platformele importante au luat măsuri de promovare a conținutului bine documentat și de sancționare sau de eliminare a conținutului înșelător, ilegal și dăunător, de exemplu teoriile conspirației cu privire la originea virusului sau la presupusa răspândire intenționată a acestuia.
Vicepreședinta Comisiei, Věra Jourová, s-a întâlnit cu reprezentanți ai companiilor Google, Facebook, Twitter, Microsoft și ai altor companii pentru a discuta despre ce măsuri s-au luat sau pot fi luate.

Până în prezent, au fost demontate peste 300 discursuri de dezinformare privind coronavirusul. Citiți detaliile pe site-ul www.EUvsDisinfo.eu.

La 30 martie, Comisia a lansat o pagină web pentru combaterea dezinformării legate de coronavirus, cu materiale pentru demontarea miturilor și verificarea faptelor.


Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă colaborează îndeaproape cu alte instituții ale UE și cu statele membre, inclusiv prin intermediul sistemului de alertă rapidă instituit în martie 2019, precum și cu parteneri internaționali din cadrul G7 și NATO.

Pe 10 iunie, Comisia a prezentat acțiunile pe care le va lua pentru a-și intensifica lupta împotriva dezinformării legate de pandemia cauzată de coronavirus. Printre ele se numără consolidarea comunicării strategice și a diplomației publice în vecinătatea imediată a UE și în restul lumii, precum și a sprijinului acordat mass-mediei și jurnaliștilor independenți.

Acțiunile propuse vor fi integrate în viitoarele inițiative ale UE privind dezinformarea, și anume planul de acțiune pentru democrația europeană și actul legislativ privind serviciile digitale.